Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Pentru prezentarea evoluţiei în timp al imperiului Otoman, Eminescu s-a servit de cartea lui J Von Hammer din care a preluat şi celebra ameninţare că va da ovăz calului din prislopul de la Roma. Eminescu a inversat în mod intenţionat cele doua bătălii pentru a reliefa vitejia oştenilor lui Mircea cât şi pentru a face din Baiazid tipul cuceritorului glorios.

Structura poeziei:

1.) Poezia este structurată pe o antiteză romantică între trecutul istoric simbol al autenticului patriotism şi politicianism din epoca contemporană, falsul patriotism, atitudinea patriotardă.

2.) Are două părţi o odă (chiar o epopee) eroică şi o satiră (pamflet)

Problematica poeziei

Prima parte cuprinde mai multe fragmente realizate cu mijloace artistice.

a) Primul fragment are caracter liric, alegoric când turcii erau nomazii. Visul de mărire al unui sultan: el visează că luna coboară pe pământ preschimbată într-o fată de o neasemuită cerându-i sa-şi unească vieţile şi că din pieptul său creşte un copac care ajunge până la cer şi cu umbra sa acoperă tot Pământul. Prin repetiţii, enumeraţii Eminescu reuşeşte să redea ascensiunea în timp a imperiului: "sultan după sultan", "an cu an", "popor după popor".

b) ascensiunea se opreşte episodul are caracter dramatic şi conţine celebra înfruntare dintre Mircea şi Baiazid. Cei doi comandanţi apar ca doi tirani în antiteză cu cortegiul de fiinţe groteşti care întruchipează pe politicienii contemporani. Autenticului de ţară cu destinul patriotul convins că lupta este un zid în faţa cuceritorilor pentru că includ adevăruri istorice: gloria pentru sine, laudăros, impulsiv, care se sprijină pe forţa militară.

c) narativ(epic) cuprinde tabloul bătăliei de la Rovine creat în imagini dinamice în care abundă figurile de stil selectate din forţele dezlănţuite ale naturii: vijelie, grindină, metafore ca potop ce prăpădeşte, e ca marea tulburată, vijelind ca vijelia, în zadar strigă împăratul ca şi leul în turbare.

d) În contrast cu tabloul bătăliei Eminescu crează tabloul romantic de linişte şi armonie. E noapte, o armonie perfectă, luna denumită doamna mărilor şi a nopţii, varsă linişte şi somn, este imaginat un oştean, fii domnitorilor scriu o carte. Scrisoarea oşteanului este o doină de cătănie.

e) Trecerea spre partea a doua a poeziei este făcută printr-un fragment(meditaţie romantică) bazată pe antiteza dintre trecut şi prezent. Trecutul istoric este prezentat prin metafora "veacul de aur" iar prezentul "noroiul greu al prozii". Printr-o invocaţie retorică adresată basarabilor şi muşatinilor descălecători de ţară, dătători de legi şi datini.