| Referate | Online |
 | Gimnaziu | |
| Liceu | ||
| Facultate |
Referat Luceafarul
Luceafarul este un poem filozofic si alegoric , considerat o adevarată sintezã a creatiei eminesciene, întrucât cuprinde o poezie filozofică , o meditaţie filozoficã , o poezie a naturii terestre şi cosmice , a iubirii.
Poemul a fost publicat in 1883 , dupã ce a trecut prin 5 variante într-o perioada de 10 ani.
La baza poemului stã un basm vechi românesc cunoscut din culegerea germanului Kunisch Fata din gradina de aur. Eminecu a tradus acest basm si apoi la versificat , modificandu-I numai finalul , apoi a prelucrat acest basm transformandu-l într-un poem filozofic. Basmul cuprinde povestea unei fete de împarat de-o frumuseţe nepãmânteanã pe care tatal ei o izoleazã într-un palat de aur. Ea […] şi acesta se indrogosteste de ea , se intrupeaza in pamantean si patrunde in camera fetei cerandu-I sa vina in lumea lui , dar fata il refuza si zmeul merge la d-zeupentru ai cere sa-l dezlege de nemurire. In acest timp un pamantean cu atributele lui Fat-Frumos porneste in cautarea frumoasei fete si dupa o serie de peripetii patrunde in palat si intre cei doi tineri se infiripa o idila , ei se hotarasc sa fuga in lume dar vor fi surprinsi de zmeu care indemnat de d-zeu priveste spre Pam. Sa vada pentru cine vrae sa se sacrifice. Zmeul o pedepseste pe fata pravalind pe trupul ei o stanca. Pamanteanul ramane sa sufere in valea plangerii.
Poemul a fost publicat in 1883 , dupã ce a trecut prin 5 variante într-o perioada de 10 ani.
La baza poemului stã un basm vechi românesc cunoscut din culegerea germanului Kunisch Fata din gradina de aur. Eminecu a tradus acest basm si apoi la versificat , modificandu-I numai finalul , apoi a prelucrat acest basm transformandu-l într-un poem filozofic. Basmul cuprinde povestea unei fete de împarat de-o frumuseţe nepãmânteanã pe care tatal ei o izoleazã într-un palat de aur. Ea […] şi acesta se indrogosteste de ea , se intrupeaza in pamantean si patrunde in camera fetei cerandu-I sa vina in lumea lui , dar fata il refuza si zmeul merge la d-zeupentru ai cere sa-l dezlege de nemurire. In acest timp un pamantean cu atributele lui Fat-Frumos porneste in cautarea frumoasei fete si dupa o serie de peripetii patrunde in palat si intre cei doi tineri se infiripa o idila , ei se hotarasc sa fuga in lume dar vor fi surprinsi de zmeu care indemnat de d-zeu priveste spre Pam. Sa vada pentru cine vrae sa se sacrifice. Zmeul o pedepseste pe fata pravalind pe trupul ei o stanca. Pamanteanul ramane sa sufere in valea plangerii.
| Nota : 8 | Nivel : Liceu |
 | |
| Categorie : Literatura | |
| Downloads : 48 | |
| Dimensiune : 34 kb | |
| Tip : Gratuit | |
| Pagini : 2 | |
Extras din referat
Eminescu a modificat finalul cand a versificat basmul , zmeul fiind imaginat aruncand asupra celor doi un blestem :
"Un chin s-aveti:De-a nu muri deodata!"
1. Modificarea de esenta consta in inlocuirea zmeului cu o stea , care intruchipeaza dupa marturisirea lui Eminescu drama omului de geniu. Eminescu a notat pe marginea manuscrisului "… daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii , pe de alta parte aici, pe Pamant nici e capabil de-a fericii pe cineva nici capabil de-a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc."
2.Eroul basmului care intruchipeaza atributele unui pamantean inzestrat cu insusiri alese este inlocuit de Eminescu cu pajul Calin , guraliv si de nimic. In felul acesta poietul sublineaza mai precnant diferenta dintre cele doua lumi , cea vesnica a luceafarului care ii ofera fetei lumea ceruluisi a oceanului , iar de cealalta parte a lui Calin , lumea limitata si efemera.
3. Eminescu a redus partea epica a basmului , mentinand numai atmosfera de basm. A introdus in schimb peisaje romantice , terestre si cosmice, a introdus meditatii filozofice , elegii romantice , elemente de mitologie.
4. Eminescu a modificat finalul : luceafarul apare constient de superioritatea sa privind cu ironie si dispret lumea muritorilor adoptand o atitudine de geniu: ataraxia. Eminescu a mentinut din basm atributul fetei de imparat - frumusetea ei nepamanteana , prin care se apropie de lumea cosmica. Alte izvoare ale poemului sunt : mituri cosmogonice universale cat si idei din filozofia lui Kant si Shopenhauer.
Structura Poemul Luceafarul are o simetrie perfecta , continand 4 tablouri in care cele doua lumi prezentate apar dispuse simetric.
a) in primul tablou este prezentat interferenta celor doua lumi prin :
- intruparile luceafarului ( din lumea cosmica in pamantean )
- fata de imparat prin frumusetea ei se apropie de lumea cosmica. Ea este comparata cu "luna intre stele".
- luceafarul in acest tablou nu este omul de geniu rece ci are sentimente umane "ii cade draga fata".
b) al doilea tablou prezinta numai lumea terestra si idila Catalin - Catalina.
c) al trilea tablou prezinta numai lumea cosmica - calatoria stelara.
d) al patrulea tablou revine la interferenta dintre cele doua lumi e constitue de idila Catalin - Catalina , de chemarea pentru ultima data a luceafarului , de raspunsul acestuia prin care sunt delimitate cele doua lumi. In structura acestui poem se imbina fragmentele lirice cu cele epice si dramatice ( lirice- descrieri de natura, meditatii filozofice ; epice- povestea de iubire ; dramatice - fragmentele dialogate.
Problematica Tema este filozifica si anume drama omului de geniu sortit sa fie neanteles si nefericit. Aceasta tema este prezentata printr-o alegorie prin povestea de iubiri "peste marginile firii" dintre o stea si o muritoare. Drama omului de geniu este prezentata in sensul filozofiei lui Schopenhahuer care a prezentat antitetic trasaturile omului de geniu si a celui comun. Geniul ar avea o inteligenta aparte, este inzestrat cu ratiune pura, cu o aspiratie pura pentru care s-ar sacrifica ca sa isi atinga scopul si prin singuratate. Omul comun este dominat de vointa oarba de a fi , de instinctualitate , subiectivitate , sociabilitatea si dorinta de a fi fericit.
In prima parte a poemului omul de geniu este prezentat incercand sa comunice cu lumea incercand sa iasa din singuratate. Aceasta incercare este prezentata prin iubirea sa fata de o muritoare. El se intrupeaza de doua ori :
- din element primordial , din cer si din mare avand o infatisare angelica, iar apoi ca un mort cu ochii………….. nemuritor fiind , luceafarul apartine singurii lumi vesnice si anume lumea mortii.
- intrupare demonica , se intrupeaza din soare si din moarte , produce fetei o senzatie de ?ardere? ochii sai lucesc "adanc himeric " ca doua patimi fara sot si intensitatea trairii este insuportabila pentru un muritor. De accea fata de imparat are senzatia ca privirea lui o arde. In acest tablou Eminescu introduce un motiv romantic al visului - luceafarul ii apare in vis. Acest vis este simbolul aspiratiei general umana catre un ideal de neatins.
Partea a doua a poemului cuprinde imaginea lumii terestre prin idila dintre cei doi pamanteni. Eroina devine o muritoare oarecare care asculta de chemarea iubitului si de aceea capata un nume corespondent pentru cel al lui Catalin. Fata de imparat traieste o adevarata drama data de dualitatea sa: pe de o parte aspiratia catre un ideal cat si chemarea iubitului. Ea insasi isi prezinta drama sufleteasca fiind constienta de imposibilitatea atingerii idealului: " In veci il voi iubi / Si-n veci va rãmânea departe".
"Un chin s-aveti:De-a nu muri deodata!"
1. Modificarea de esenta consta in inlocuirea zmeului cu o stea , care intruchipeaza dupa marturisirea lui Eminescu drama omului de geniu. Eminescu a notat pe marginea manuscrisului "… daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii , pe de alta parte aici, pe Pamant nici e capabil de-a fericii pe cineva nici capabil de-a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc."
2.Eroul basmului care intruchipeaza atributele unui pamantean inzestrat cu insusiri alese este inlocuit de Eminescu cu pajul Calin , guraliv si de nimic. In felul acesta poietul sublineaza mai precnant diferenta dintre cele doua lumi , cea vesnica a luceafarului care ii ofera fetei lumea ceruluisi a oceanului , iar de cealalta parte a lui Calin , lumea limitata si efemera.
3. Eminescu a redus partea epica a basmului , mentinand numai atmosfera de basm. A introdus in schimb peisaje romantice , terestre si cosmice, a introdus meditatii filozofice , elegii romantice , elemente de mitologie.
4. Eminescu a modificat finalul : luceafarul apare constient de superioritatea sa privind cu ironie si dispret lumea muritorilor adoptand o atitudine de geniu: ataraxia. Eminescu a mentinut din basm atributul fetei de imparat - frumusetea ei nepamanteana , prin care se apropie de lumea cosmica. Alte izvoare ale poemului sunt : mituri cosmogonice universale cat si idei din filozofia lui Kant si Shopenhauer.
Structura Poemul Luceafarul are o simetrie perfecta , continand 4 tablouri in care cele doua lumi prezentate apar dispuse simetric.
a) in primul tablou este prezentat interferenta celor doua lumi prin :
- intruparile luceafarului ( din lumea cosmica in pamantean )
- fata de imparat prin frumusetea ei se apropie de lumea cosmica. Ea este comparata cu "luna intre stele".
- luceafarul in acest tablou nu este omul de geniu rece ci are sentimente umane "ii cade draga fata".
b) al doilea tablou prezinta numai lumea terestra si idila Catalin - Catalina.
c) al trilea tablou prezinta numai lumea cosmica - calatoria stelara.
d) al patrulea tablou revine la interferenta dintre cele doua lumi e constitue de idila Catalin - Catalina , de chemarea pentru ultima data a luceafarului , de raspunsul acestuia prin care sunt delimitate cele doua lumi. In structura acestui poem se imbina fragmentele lirice cu cele epice si dramatice ( lirice- descrieri de natura, meditatii filozofice ; epice- povestea de iubire ; dramatice - fragmentele dialogate.
Problematica Tema este filozifica si anume drama omului de geniu sortit sa fie neanteles si nefericit. Aceasta tema este prezentata printr-o alegorie prin povestea de iubiri "peste marginile firii" dintre o stea si o muritoare. Drama omului de geniu este prezentata in sensul filozofiei lui Schopenhahuer care a prezentat antitetic trasaturile omului de geniu si a celui comun. Geniul ar avea o inteligenta aparte, este inzestrat cu ratiune pura, cu o aspiratie pura pentru care s-ar sacrifica ca sa isi atinga scopul si prin singuratate. Omul comun este dominat de vointa oarba de a fi , de instinctualitate , subiectivitate , sociabilitatea si dorinta de a fi fericit.
In prima parte a poemului omul de geniu este prezentat incercand sa comunice cu lumea incercand sa iasa din singuratate. Aceasta incercare este prezentata prin iubirea sa fata de o muritoare. El se intrupeaza de doua ori :
- din element primordial , din cer si din mare avand o infatisare angelica, iar apoi ca un mort cu ochii………….. nemuritor fiind , luceafarul apartine singurii lumi vesnice si anume lumea mortii.
- intrupare demonica , se intrupeaza din soare si din moarte , produce fetei o senzatie de ?ardere? ochii sai lucesc "adanc himeric " ca doua patimi fara sot si intensitatea trairii este insuportabila pentru un muritor. De accea fata de imparat are senzatia ca privirea lui o arde. In acest tablou Eminescu introduce un motiv romantic al visului - luceafarul ii apare in vis. Acest vis este simbolul aspiratiei general umana catre un ideal de neatins.
Partea a doua a poemului cuprinde imaginea lumii terestre prin idila dintre cei doi pamanteni. Eroina devine o muritoare oarecare care asculta de chemarea iubitului si de aceea capata un nume corespondent pentru cel al lui Catalin. Fata de imparat traieste o adevarata drama data de dualitatea sa: pe de o parte aspiratia catre un ideal cat si chemarea iubitului. Ea insasi isi prezinta drama sufleteasca fiind constienta de imposibilitatea atingerii idealului: " In veci il voi iubi / Si-n veci va rãmânea departe".
Nota: Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul Luceafarul. Pentru a intra in posesia referatului apasa butonul Download si descarca fisierul. Daca doresti sa intri in contact cu noi foloseste sectiunea Contact. Ia cunostinta de Termenii si conditiile site-ului.
TOATE referatele de pe Referate-Online.org sunt adaugate de catre utilizatori. Echipa Referate-Online.org nu va fi trasa la raspundere pentru aceste referate. In cazul in care vreun autor al vreunui referat este deranjat de aparitia acestuia pe site-ul Referate-Online.org, acesta este rugat sa ne trimita un e-mail pe adresa referateonline2012@yahoo.com si referatul va fi sters de pe site.
