Referat Franta


Sfârşitul secolului al XVIII-lea va fi marcat în istoria lumii de desfăşurarea unor evenimente importante, dintre care se detaşează revoluţia franceză. Ea va permite afirmarea unor principii juridice şi morale de avangardă şi a unei serii de personalităţi politice şi militare.

Oricum ar fi considerate lucrurile, anul 1789 nu poate fi despărţit de prestigiul său. Creşterea nivelului de viaţă implică aproape întotdeauna un progres al conştiinţei, astfel că, cel care se va răscula primul nu va fi poporul de la sate, ci acela din marile oraşe, în special din Paris, care are obişnuinţa insurecţiilor.

În 1789, Parisul era patriot, adică era împotriva abuzurilor de orice fel. Inegalităţile juridice, pe care nimic nu le mai justifică, sunt abuzuri. Nici arbitrarul regal nu este mai puţin grav. Vechea monarhie se goleşte treptat, între anii 1787-1789, de orice realitate.

Deputatul Lally-Tollendal făcea la 13 iunie 1789, într-un mod succint şi admirabil, bilanţul Vechiului regim: ''...regele înşelat, legile fără putere executorie, servicii publice dezorganizate, armata atinsă de spiritul de revoltă, particularismul provincial redeşteptat, tezaurul vid, falimentul iminent, autoritatea fără respect, poporul fără nădejde de salvare, disperat."



Extras din referat
Monarhia se găsea iar în faţa Parlamentului, care refuză să înregistreze noile impozite. Poporul lua poziţie fără echivoc, în favoarea parlamentelor, care aveau meritul că făceau o opoziţie înverşunată şi cereau convocarea Stărilor Generale, care nu mai fuseseră convocate din 1614, astfel încât nimeni nu mai ştia care erau de fapt adevăratele lor puteri.

La 5 mai 1789, Adunarea Stărilor Generale a fost convocată la Versailles. În ajunul deschiderii ei, a apărut vestita broşură a abatelui Sieyes, „Ce este starea a treia?". Şi se dădea răspunsul: „Totul!". Sieyes argumenta că starea a treia, respectiv burghezia, are toate calităţile necesare pentru a forma o Naţiune completă, este ca un om puternic, al cărui braţ este încătuşat.

La 17 iunie 1789, starea a treia s-a proclamat Adunare Naţională, iar la 20 iunie, a avut loc jurământul acesteia: „Jurăm să nu ne despărţim niciodată şi să ne întrunim oriunde împrejurările o vor cere, până ce Constituţia Regatului va fi întocmită şi întărită pe temelii trainice." În faţa acestei atitudini hotărâte, regele şi Curtea aveau două soluţii: una din ele era să cedeze şi să admită că pe viitor, monarhia va împărţi puterea cu o aristocraţie în rândul căreia se vor număra, alături de nobilime şi de cler, reprezentanţii comunelor, adică aristocraţia burgheză care conducea starea a treia. Aceasta însemna o revoluţie de tip englez adică aceea dorită de marea majoritate a stării a treia şi de puternice minorităţi din rândurile clerului şi nobilimii. Dar pentru coroană aceasta ar fi însemnat renunţare la absolutism.

Cealaltă politică ar fi constat în unirea cu poporul, peste capul privilegiaţilor şi instaurarea unui fel de absolutism democratic. Această solu]ie a fost foarte puţin luată în consideraţie. Curtea nu s-a resemnat însă nici cu prima, evenimentele s-au precipitat, rămânând doar recurgerea la forţă. În aceste împrejurări, împotriva trupelor ducelui de Broglie se ridică poporul Parisului, iar la 14 iulie 1789, Bastilia a fost cucerită şi dărâmată până la temelii.

Insurecţia de la 14 iulie a răsturnat vechea conducere a Parisului şi a pus în locul ei o municipalitate formată din reprezentanţi ai burgheziei şi apărată de poporul înarmat, constituit în Gardă Na]ională, comandată de La Fayette. Cucerirea Bastiliei a avut consecinţe incalculabile, răscoala parizienilor reprezentând un moment decisiv în desfăşurarea Revoluţiei franceze.

La 26 august 1789, Adunarea Naţională Constituantă votează Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, inspirată din Declaraţia drepturilor de la 1689 din Anglia şi mai ales din Declaraţia de independenţă americană din 1776, unde se stabilesc bazele juridico-politice ale orânduirii burgheze şi abolirea practică a Vechiului Regim.

Refuzând să sancţioneze decretele din 4 august, Ludovic al XVI-lea este obligat să se mute la Paris. Revoluţia de la 6 octombrie încheie ceea ce începuse la 14 iulie. Iată, astfel, o victorie hotărâtoare a Parisului asupra Curţii, poporul capitalei franceze devenind actorul principal al revolutiei.

La 2 noiembrie 1789 s-a hotărât naţionalizarea averilor bisericeşti, deoarece ţara se zbătea în mari dificultăţi financiare.

Descarca referat managementFranta

Nota: Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul Franta. Pentru a intra in posesia referatului apasa butonul Download si descarca fisierul. Daca doresti sa intri in contact cu noi foloseste sectiunea Contact. Ia cunostinta de Termenii si conditiile site-ului.
TOATE referatele de pe Referate-Online.org sunt adaugate de catre utilizatori. Echipa Referate-Online.org nu va fi trasa la raspundere pentru aceste referate. In cazul in care vreun autor al vreunui referat este deranjat de aparitia acestuia pe site-ul Referate-Online.org, acesta este rugat sa ne trimita un e-mail pe adresa referateonline2012@yahoo.com si referatul va fi sters de pe site.

Image: Idea go / FreeDigitalPhotos.net Image: Danilo Rizzuti / FreeDigitalPhotos.net Image: Salvatore Vuono / FreeDigitalPhotos.net