Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Centrul de greutate al lumii greceşti se transferă în zona Egiptului şi a Asiei Minore. Activitatea economică se intensifică în mod considerabil; de asemenea, legătura între Apus şi Răsărit, în toate domeniile. Se realizează astfel o comunitate de viaţă socială şi culturală între aceste două lumii. Ştiinţele şi artele cunosc acum o perioadă de mare cuvânt. Noua civilizaţie, elenistică, va influenţa profund şi timp îndelungat nu numi ţările Orientului controlate de greci, ci şi de Occidentul până în Gallia şi Cartagina. Roma, moştenitoarea acestei civilizaţii, o va asimila şi o va transmite ţărilor din imperiul ei. Dar predominanţa culturală a grecilor se va menţine tot timpul. Sub multe aspecte, ea va continua până în secolul al VII-lea cel al erei noastre, când expansiunea arabă îi va pune capăt.

Organizată pe alte principii, operând în condiţii cu totul diferite şi dispunând de posibilităţi necunoscute înaintate, viaţa intelectuală atât de intensă din epoca elenistică se deosebeşte radical de cea a epocii anterioare.

În primul rând, educaţia tineretului - care înainte era lăsată, cu toate cheltuielile pe care le comporta, de seama familiei - intră acum în atenţia conducerii multor oraşe. Oraşele construiesc şi întreţin numeroase gimnazii (căci grecii înţelegeau educaţia în primul rând ca educaţie fizică), subvenţionau -parţial- şi controlau şcolile, inclusiv cele private. Fetele au şi ele accesul la învăţătură, iar gimnaziile din oraşe ioniene erau frecventate şi de băieţi şi de fete. Unele gimnazii erau dotate cu biblioteci proprii. Nu sa ajuns desigur, la învăţământul gratuit, dar în orice caz, cheltuielile suportate de părinţi au fost mult uşurate. În felul acesta, aproape toţi copiii - cel puţin în Grecia - ajungeau să poată scrie şi citii. Sau creat de asemenea strălucite instituţii ştiinţifice de cercetare, numite muzee, unde "Muzele" se întâlneau, lucrau, discutau, predau lecţii învăţaţii, filozofi şi poeţi. "Muzele" aveau şi biblioteci proprii. Cel mai celebru dintre toate era Muzeu din Alexandria, a cărui faimoasă bibliotecă va număra în secolul I î.e.n., numai puţin de 700 000 de volume. În cadrul acestei biblioteci sau alcătuit şi cataloage şi sau constituit aşa numitele Canoane Alexandriene - liste de autori consideraţii drept modele, cu titlurile lor autentice. La muzeul din Alexandria - unde Ptolemeii mai întemeiaseră şi o grădină zoologică şi una botanică - oamenii de ştiinţă primea îndemnizaţi de stat, aveau la dispoziţia lor locuinţe aici unde îşi duceau viaţa în comun, dedicându-se numai studiului. În afara bibliotecii, medicii dispuneau de sălii de disecţie iar astronomii de observatoare. Muzeul din Alexandria, unde în curând învăţaţii vor ţine şi lecţii (matematicienii, astronomii, geografii, medicii), a devenit o adevărată universitate, care a rămas până în secolul al IV-lea a erei noastre, poate cel mai mare centru al activităţii ştiinţifice din antichitate. Printre marii savanţi grupaţi în jurul acestui centru cultural au fost celebrii astronomi Hiparchos şi Ptolomeu, medici ca Erasistratos geograf ca Eratostene, mecanici ca Heron matematicieni ca Euclid.

Rezultatele ştiinţei elenistice - compilaţi, enciclopedii, tratate de amploare, în special de geometrie şi de astronomie, dar şi de medicină - transmise Europei prin intermediul romanelor şi apoi al arabilor, au rămas adevărate modele de investigaţie ştiinţifică acceptate multă vreme, unele chiar din 15-17 secole. Epoca elenistă a îmbogăţit considerabil sfera tematicei şi sensibilităţi artistice, repertorul de modalităţi de tehnici, de specii noi ale artei. Putem spune deci că <> este trăsătura fundamentală a civilizaţiei şi culturii elenistice. O epocă deosebit de importantă şi prin ceea ce a însemnat pentru sec. viitoare, prin ceea ce a transmis culturii moderne.