Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Spre optsprezece ani, Aristotel constată însă că anturajul său nu mai are ce să-l înveţe şi ia hotărârea să părăsească nordul şi să se îndrepte spre Atena, unde îl mânau mari aspiraţii intelectuale. Lasându-şi înfloritoarea gospodărie părintească, el s-a grăbit să ia corabia spre Atena şi să intre în aleile grădinii lui Academos, unde de multă vreme îşi desfăşura învăţătura bătrânului Platon, ajuns la vârsta de 60 de ani. Aristotel s-a dovedit în faţa dascălului său, extrem de muncitor şi conştiincios. Platon i-a remarcat de îndată şi inteligenţa sclipitoare, şi hărnicia. Comparându-l cu Xenocrate, ar fi zis că, în raport cu acesta, Aristotel n-ar avea nevoie de bici, ci de frâu. Se ştie, de asemenea, că-l numise inteligenţa şcolii, iar casa unde locuia el - "casa studiosului ".

Opera scrisă în vremea aceea de Aristotel poartă anumite caracteristici şi reflectă gradul de pregătire, influenţele şi străduinţele de orientare ale tânărului filozof. El descrie cu înflăcărare, mai ales dialoguri amintind printre primele: Despre retorică, Gryllces, Eudem sau despre suflet. Alte dialoguri, din care sunt: Despre justiţie, Despre poeţi, Despre sănătate, Despre educaţie, Despre plăcere, Nosrinthe, Eroticos.

Ori unde se află, în Atarneea, la Mztileme sau la Pella, Aristotel cercetează, adună, clasifică, generalizează, predă şi redactează, munceşte ca dascăl şi om de ştiinţă. Doisprezece ani înainte de a-şi funda Liceul, alţi doisprezece în cadrul Liceului şi moare în Chaleis, cercetând problema mareelor. Prin urmare toate viaţa n-a făcut decât să studieze, să muncească. E factorul cel mia de seamă, decisiv în explicarea personalităţii lui Aristotel.

Aristotel trece în faţa istoriei drept părintele logicii. El a elaborat principiile şi regulile gândirii corecte, punând bazele logicii formale. Scrierile lui de logică alcătuite din mai multe tratate au fost grupate de către Andrionicul din Rhodos în şase mici tratate care mai târziu au primit numele de ORGANON (= Istrument de măsurare), teoria silogismului rămânând şi astăzi de o remarcabilă trăinicie.

Aristotel este cel dintâi care face psihologie filozofică, fiind numit de doar x "cel mai mare gânditor al antichităţii", astfel că gloria de care s-a bucurat peste secole şi de care se mai bucură şi azi memorii a sa în cultura întregii omeniri.