Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Ceva mai departe de sate şi în jurul stânilor, prin desişurile de foioase, este semnalat uneori lupul (Canis lupis). Mai ales în trecut, haitele de lupi prezentau un adevãrat pericol, cãruia crescãtorii de vite îi contrapuneau spre apãrarea avutului zootehnic, câini însoţitori, special dresaţi în acest scop. Mistreţul (Sus scrofa ferus), preferat de vânãtori, trăieşte în fãgetul producãtor de jir. Nopţile de varã, turmele de mistreţi provoacã uneori daune culturilor de porumb, cartofi sau degradeazã prin râmãturi ierburile, care devin astfel improprii pentru cosit şi recoltat fânul. De aceea, se impun frecvente vânãtori, organizate şi în fondurile cinegetice din Valea Doftanei.

Iepurele (Lepus europaeus) este la rândul sãu de asemenea binevenit cu prilejul campaniilor de vânãtoare din teritoriile Pietriceaua, Sotrile, Valea Neagrã, etc. În pãdurile din nordul Vãii Doftanei trăieşte râsul (Lynx lynx), animal carnivor felin, supranumit "pantera Carpaţilor". Castorul, acest mamifer rozãtor, se întâlneşte zice-se, numai ca o specie derivatã, semnalatã înainte vreme: brebul (Castor fiber), de la care provine se pare şi toponimicul doftãnean "Brebu". Zona mai este populatã cu vulpi, pisici sãlbatice, viezuri, nevãstuici.

În mediul silvic de fãget, dintre rozãtoare este reprezentat pîrsul (Ghdis ghlis), pîrsul de alun (Muscardinus avellanarius), pîrsul mic (Dyromis nitedulu) şi şoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Veveriţa (Seiurus vulgaris) este foarte frecventã prin copacii din Brebu. Dihorul (Putorius putorius) este un rãpitor ce pricinuieşte pagube în special la pãsãrile de curte, prin coteţele locuitorilor. Se găseşte de asemenea jderul de scorburã (Martes martes). Vidra (Lutra), de talia pisicii, a fost semnalatã, cu ani în urmã, spre Cheile Doftanei, Valea Neagra şi Negras.

Fauna ornitologicã din partea locului este la rândul ei bogatã, diversã. Rândunica (Hirundo rustica) de pildã revine cu regularitate primãvara prin satele Pietriceaua, Brebu etc. Cocosul de munte; (Tetrao urogallus) preferã pãdurile de molid. În ultima vreme, datoritã replantãrii unor masive din apropiere, varietatea de animale şi pãsãri sãlbatice din împrejurimile gospodãriilor localnice se aflã în creştere. Dintre reptile se citeazã mai rareori vipera (Vipera), şopârla de munte (Lacerta vivipara). Trăieşte de asemenea broasca brunã de munte (Rana temporaria). În golurile subalpine trãiesc: vulturul (Gypaetus barbatus), mierla de piatrã (Mornticola sexatilis), cinteza (Montifringella). Potârnichea (Perdix perdix) este mult cãutatã de vânãtori. În apa Doftana şi afluenţii acesteia existã o interesantã faunã ihtiologicã de munte. Pestele nu era ocrotit aici înainte vreme, când plutitul lemnelor pe acest râu îi stingherea înmulţirea şi dezvoltarea în genere. Astãzi, situaţia se prezintã radical ameliorata. Între anii 1957-1966, cercetãtorul M. Popescu a studiat fauna piscicolã a judeţelor Buzãu, Prahova şi Dâmboviţa. Rezultatele obţinute au fost publicate în anul 1971 şi ele privesc de asemenea apele din bazinul Doftana. În acestea a fost identificat pãstrãvul (Salmo trutta f ario), precum şi alte soiuri de peşti.

Vânatul în zona silvicã montanã, ca şi pescuitul cu undita în apa Doftanei, constituie obiectul preocupãrii multor sportivi pasionaţi. Locul unde se practica acestea este plin de pitoresc, antrenând pe cei vârstnici, dar şi tineretul, în orele libere. Pãdurile din zona Brebu şi Pietriceaua au fost locurile favorite de vânătoare, ale fostului clan Ceauşescu.