Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Apa obisnuita se prezinta in natura in raport cu clima si variatiile de temperatura, sub diverse stari. Molecula simpla de apa se numeste hidrol. Vaporii de apa sunt formati dintr-un singur hidrol (monohidrol, adica molecula simpla neasociata), in timp ce in apa lichida sunt asociate doua molecule, adica doi hidroli (dihidrol) iar in cea inghetata trei hidroli (trihidrol). In natura o intalnim in forma de monohidrol si dihidrol, mai ales in zonele calde ale Pamantului, unde evaporatia este puternica, sau sub forma de monohidrol, dihidrol si trihidrol in regiunile temperate si reci.

Proprietatile apei sunt atat de deosebite incat nu le are nici un alt corp de pe Pamant. In circuitul din natura isi mentine constant volumul si-si pastreaza proprietatile. Masa sa specifica intrece de aproape 800 de ori pe cea a aerului. Are o mare forta de adeziune, luind perfect forma vaselor in care se afla, lipindu-se de peretii acestuia. Datorita marii ei tensiuni superficiale, poate urca in vasele capilare, impotriva gravitatiei, asa cum circula in corpul plantelor, participand astfel la procesul de fotosinteza. Apa constituie, in acelasi timp, un solvent perfect pentru aproape toate substantele minerale. Prin proprietatile ei calorice caracteristice, apa mentine caldura, acumulind-o greu si redand-o apoi treptat. Asa se explica de ce climatele maritime sunt lipsite de excese de temperatura. Ea are si o mare capacitate termica (de 8 0ri mai mare ca fierul si de 33 de ori ca mercurul), iar in ceea ce priveste termoconductibilitatea, aceasta este superioara de 25 de ori fata de cea a aerului In unitatea de timp apa acumuleaza sau cedeaza o mare cantitate de caldura. Apa are si o mare conductibilitate electrica, iar din punct de vedere chimic molecula de apa este foarte stabila. In sfarsit, apa joaca si rolul unui catalizator universal. Din punct de vedere biologic, ea intretine toate procesele fizico-chimice ce se petrec in celula vie, asigurand tremoreglarea organismului.

Datorita tuturor acestor proprietati, apa constituie un etalon de masura, pentru multe fenomene ca: etalon de caldura (caloria reprezinta cantitatea de caldura ce o absoarbe 1 gram de apa pentru a-si ridica temperatura cu un 1o); etalon de temperatura (temperatura de 0oC este cea de topire a ghetii, iar 100oC pentru fierbere); etalon de masura a masei pe care il da gramul, echivalent cu masa de apa ce corespunde unui cm3 de apa.

Daca aceste a sunt proprietatile apei in stare lichida, cu totul deosebite fata de alte corpuri le are apa sub forma de gheata. Gheata capata aspect consistent, constituita dintr-o asociere compacta de cristale, fiind un corp polimorf, mai usor ca apa. Prin inghet, apa isi mareste volumul cu 1/10. La un volum de apa cu densitatea 1, densitatea ghetii va fi de 0,91, ceea ce ne ingaduie sa-i apreciem grosimea sub apa. Asa, de exemplu, daca un bloc de gheata ar fi gros de un metru la suprafata, partea din apa va fi de 9 metri. Topirea ghetii solicita o mai mare cantitate de caldura, numita caldura latenta de topire, care ar ridica temperatura unui gram de apa de la 0oC la 79oC. Prin inghet apa se dilata, iar prin topire se contracta. Vaporii de apa sunt si ei mai usori. Dintr-un litru de apa se obtin 1,5 litri la temperatura de 100oC, iar densitatea, la aceeasi temperatura, este de 0,623. Vaporii de apa se prezinta sub forma unui gaz transparent din care cauza sunt vizibili.