Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Însăşi necesitatea existenţei unui astfel de suport material pentru undele de lumină provine exclusiv din analogia cu undele mecanice, cum ar fi undele sonore sau undele la suprafaţa unui lac, adică dintr-o extindere a conceptelor mecanice la fenomenele luminoase. Dar, se crede în existenţa eterului care conţine toate proprietaţile misterioase, atribuite lui pentru a se putea "explica" propagarea luminii.

Triumful teoriei ondulatorii asupra celei corpusculare a fost definitiv consacrat de experienţa lui Foucault, in anul 1862. Anii care au urmat după publicarea tratatului de optică a lui Huyghens au fost ani de luptă între cele două teorii asupra naturii luminii. Teoria corpusculară a dominat multa vreme, în umbra autoritaţii lui Newton, dar în acet timp teoria ondulatorii progresa. Acest progres a fost marcat de o serie de descoperiri, a căror explicaţie părea naturală şi simplă în cadrul teoriei ondulatorii, dar complicată şi neverosimilă în cadrul teoriei corpusculare. Dintre aceste descoperiri un rol important l-a jucat fenomenul de interferenţă a luminii, descoperit de Thomas Young (1773-1829).

Personalitatea acestui savant englez, aşa cum o redă istoria ştiinţifică, ne apare pe cât de puternică pe atât de curioasă. După cât se pare cunostinţele sale erau enciclopedice. De o precocitate extrordinară (se pare că stia să citească la doi ani şi că la 14 ani cunoştea deja limbile latină, greacă, franceză, germană, italiană, ebraică, persană, arabă), el si-a însuşit într-un timp uluitor scurt aproape toată cultura epocii sale şi -ceea ce este si mai remarcabil- a adus contribuţii originale şi profunde în mai toate domeniile. Deşi a profesat medicina, aceasta nu la împiedicat să facă mari descoperiri în optică, să emită (inaintea lui Champollion) primele idei juste asupra descifrarii hieroglifelor, sa publice cercetari savante asupra fiziologiei inimii si arterelor, sa elaboreze teoria matematica a curbelor epicicloidale sau sa se ocupe cu mecanica cereasca si de navigatie.

Ideea fenomenului de interferenta ne apare astazi ca decurgind logic din conceptele teoriei ondulatorii. Pentru insusi Young, ea a provenit dintr-o analogie cu undele mecanice de exemplu cele care se formeaza la suprafata unui lac. Intr-adevar, rationa Young, daca aruncam intr-o apa linistita simultan doua pietre, constatam nasterea a doua sisteme de valuri, care la un moment dat incep sa se intrerupa. Daca se fixeaza atentia asupra unui punct al suprafetei apei, inainte ca undele, valurile, sa fi ajuns la acel punct, el se afla in repaos. Primul val il ridica si, dupa ce trece, punctul coboara, pana cand vine valul urmator, care il ridica iar si asa mai departe. Se poate intampla ca intr-un anumit punct de pe suprafata, doua valuri provenite din centre deosebite sa ajunga la inaltimea lor macina in acelasi timp. In acest caz punctul respectiv va fi ridicat la o inaltime de doua ori mai mare decat cea la care ar fi fost ridicat de un singur val, provenit de la unul din centre. Se presupune ca valurile nu scad in intensitate apreciabil odata cu departarea de centru. Dupa ce cele doua valuri s-au combinat pentru a-l ridica la aceasta dubla inaltime, ambele vor trece simultan si punctul se va gasi coborat de doua ori mai jos decat ar fi fost dupa trecerea unui val simplu. Dar se mai poate intampla sa fie gasit pe suprafata apei un punct la care valurile provenite de la cele doua centre sa ajunga in contratimp; cand un val vrea sa ridice punctul, celalalt vrea sa-l coboare. Rezultatul intr-un astfel de caz este, binenteles, ca punctul nici nu va urca, nici nu va cobora, ci va ramane nemiscat. Cu alte cuvinte intr-un astfel de punct, valurile provenite de la centre deosebite si-au anulat unul efectu celuilalt. Se poate da usor seama de aceasta acctiune combinata a valurilor, daca se ia in considerare ce se intampla cu o minge de fotbal pe care o lovesc doi jucatori de-odata. Daca o lovesc din aceeasi parte mingea va zbura mult mai departe decat ar fi lovit-o un singur jucator. Daca o lovesc din parti opuse cu puteri egale, mingea va ramine pe loc. In situatia unei astfel de mingi se afla orice punct de pe suprafata apei, la care ajung cele doua sisteme de unde.