Gimnaziu
		Liceu
		Facultate

Extras din referat

Rinichiul deplasat în jos din loja lui este un rinichi ptozat (căzut), iar cel dezvoltat şi fixat în afara lojii, oprit în ascensiune, este un rinichi ectopic. Ca o malformaţie, se poate întâlni unirea celor doi rinichi prin polii lor superiori sau mai frecvent, prin cei infe-riori, realizând rinichiul în potcoavă.

Rinichiul prezintă o faţă anterioară, o faţă posterioară, o margine laterală conve-xă şi o margine medială la nivelul căreia se află o scobitură (sinusul renal), în care se găseşte pelvisul şi hilul cu vasele renale, care iau contact cu faţa anterioară a pelvisului. Din această cauză, faţa posterioară a pelvisului mai puţin vasculară este considerată faţa chirurgicală.

Ca structură, rinichiul prezintă la exterior o capsulă fibroasă, dedesubtul căreia se află substanţa corticală, mai închisă la culoare şi în interior, substanţa medulară, mai pa-lidă. Substanţa medulară prezintă nişte formaţiuni de aspect triunghiular: piramidele re-nale (Malpighi) în număr de 9-15, cu baza spre periferie, alcătuite din anse Henlé şi tubi renali drepţi ai lui Bellini, care se deschid în vârful papilei renalei prin 15-20 de orificii, formând areea cribrosa, în calicele mici. Piramidele sunt separate între ele de prelungiri ale substanţei corticale care formează coloanele lui Bertin. Substanţa corticală prezintă sub capsulă o lamă de ţesut, numită cortex corticis, şi nişte formaţiuni radiare, pars radiata, care alcătuiesc piramidele lui Ferrein. Acestea corespund bazei piramidei lui Malpighi şi sunt în număr de 300-500 pentru fiecare piramidă. În rest, corticala conţine corpusculii renali ai lui Malpighi, în număr de peste 1 milion, formând elementul princi-pal al nefronului, de filtrare a urinei.

Nefronul, care reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului, este for-mat din glomerulul lui Malpighi (arteriolă aferentă, ghem vascular şi arteriolă eferentă) şi căile urinare, care încep cu capsula lui Bowmann – unde se face filtrarea urinei primare – tubul contort proximal, ansa lui Henlé şi tubul contort distal, unde se concentrează urina finală. Urina este colectată mai departe de aparatul colector (Bellini) care se continuă cu tubii drepţi ce se deschid prin papilă în calicele mici. Mai multe calice mici se deschid în-tr-un calice mare (principal), de obicei 2-3 în fiecare rinichi – calicele superior, mijlociu şi inferior – iar acestea, prin confluenţa lor, formează pelvisul renal (bazinetul), cu o ca-pacitate de 10-12 ml. Acesta se continuă cu ureterul până la vezică, fiind situat tot subpe-ritoneal în porţiunea sa abdominală şi pelvină. Structura ureterului arată o tunică muscu-lară foarte dezvoltată, în 3 straturi (contracţia sa ajută la eliminarea calculilor, realizând colica nefretică), pe lângă celelalte tunici adventice şi mucoasă. El se deschide în vezica urinară traversând oblic peretele acesteia (porţiunea intramurală).